ELIMINAREA EXCESULUI DE CERUMEN
Proceduri naturale, eficiente și sigure



În acest articol este vorba despre eliminarea excesului de cerumen, deci a excesului de ceară din ureche, în regie proprie, într-un mod natural, sigur, eficient și la costuri apropiate de zero. Înainte de a explica procedurile de înlăturare a excesului de cerumen este bine să afli unele informații despre modul de funcționare al urechii umane în acest context.

Urechea umană

Urechea umană este organul auditiv(= simțul auzului) și echilibrioceptiv(= simțul echilibrului). Ea este constituită din trei părți: urechea externă, urechea medie și urechea internă.


Cerumenul



Cerumenul, cunoscut și sub numele de dopul de ceară din ureche, este o substanță ceroasă de culoare gălbuie secretată în canalul auditiv al urechii externe numit canal auditiv extern. Canalul auditiv extern este un tub care conectează urechea externă de urechea medie. Cerumenul protejează pielea din canalul auditiv extern, ajută la curățirea și lubrifierea acestui canal oferind astfel protecție împotriva bacteriilor, fungilor, insectelor și apei. Lubrifierea canalului auditiv extern previne deshidratarea, mâncărimea și arsura pielii din interiorul canalului interior, așa-numita asteatoză. Cerumenul este format din celulele din stratul exterior al pielii, din păr și din secreții ale glandelor sebacee și ale celor din partea exterioară a canalului auditiv extern. Glandele sebacee sunt glandele cu secreție externă care se regăsesc la rădăcina firelor de păr și care secretează sebumul. Excesul de cerumen și/sau cerumenul compactat poate presa pe timpan sau poate bloca partea exterioară a canalului auditiv extern putând astfel provoca surzenie parțială sau totală, tinitus, otalgie, o senzație de plinătate a urechii, tuse, mâncărime, stare de neliniște și nervozitate.

Urechea umană deține un mecanism prin care se poate auto-curăța și prin care cerumenul se poate auto-elimina. Acest mecanism este rezultatul procesului determinat de „banda conveier”(= bandă transportoare) rezultată din migrarea țesutului epitelial(= țesutul care alcătuiește învelișul pielii) ajutată de mișcarea maxilarelor. Celulele ce se formează în regiunea din centrul timpanului migrează cu o viteză comparabilă cu cea a creșterii unghiilor spre pereții canalului auditiv extern și se mișcă spre intrarea canalului auditiv extern. În acest fel, cerumenul cară în afară cu sine murdărie, praf și alte materiale ce s-au adunat în canalul auditiv extern. Mișcarea maxilarelor ajută acest proces prin dislocarea reziduurilor atașate de pereții canalului auditiv extern mărind în acest fel probabilitatea evacuării lor.

Foarte important de reținut este faptul că cerumenul trebuie eliminat numai dacă este în exces și conduce la probleme de sănătate. Cei care au timpanul perforat sau urechea infectată trebuie să consulte medicul înainte de a folosi metodele de înlăturare a excesului de cerumen descrise mai jos.


Procedura cu ulei de măsline



În cadrul acestei proceduri ai nevoie de ulei de măsline încălzit la o temperatură cuprinsă între 37°- 38°C. Temperatura ideală este de 37,5°C. Poți face acest lucru introducând ulei într-o sticluță mică pe care o introduci în apă fierbinte. Cu ajutorul unei pipete introduci în ureche 3-5 picături de ulei cald. În loc de pipetă poți folosi o linguriță. Capul trebuie să fie înclinat pentru ca uleiul să nu se scurgă afară din ureche. Rămâi cu uleiul în ureche timp de 15 minute. Pentru ca uleiul să pătrundă mai adânc în canalul auditiv extern poți deschide și închide gura ca și cum a-i mesteca ceva. Este posibil să auzi zgomote în urechi. Acest lucru este normal. Repetă această procedură 2-3 ori pe zi, timp de 3-4 zile. După cam 3-4 zile uleiul va înmuia cerumenul din ureche ceea ce îl va face să iasă singur. Se poate ca cerumenul să iasă și să se acumuleze la marginea exterioară a canalului auditiv extern. În acest caz introdu degetul mic în ureche, ușor și fără a face vreo presiune, agață cu unghia cerumenul și trage-l ușor în afară.


Procedura cu apă



După ce ai încercat prima metodă și dacă cerumenul a rămas încă în ureche, atunci vei aplica procedura cu apă. Pentru aceasta ai nevoie de a fabrica o pompiță de ureche. Această pompiță este formată dintr-o sticlă de plastic, preferabil o sticlă de plastic cu capacitatea de 0,75 l, un dop și un muștiuc de plastic. Muștiucul de plastic are lungimea de 4,5 cm și se poate confecționa dintr-un pix. Taie partea conică a pixului la o lungime de cam 4,5 cm măsurată începând de la vârf. Fă o gaură în dopul sticlei egală în diametru cu diametrul muștiucului. Există însă sticle de apă din plastic care au deja gaură în dop. Introdu muștiucul din plastic astfel ca porțiunea care iese din dop să fie de cam 1,8 cm. Lipește muștiucul cu un adeziv pentru plastic pe partea interioară a dopului. Dacă el nu este destul de rigid poți să-l lipești și pe partea exterioară a dopului. Lasă lipitura să se usuce bine. Muștiucul trebuie introdus în ureche. De aceea este bine să-l cureți cu puțin alcool, după care îl clătești în apă.

Introdu apă caldă în pompiță. În apă pune puțină sare. Pune dopul la pompiță și închide-o. Apa trebuie să aibă o temperatură cuprinsă între 37°-38°C. Ideală este temperatura de 37,5°C. Introdu tot muștiucul în ureche și strânge pompița cu mâna pentru a introduce în ureche un jet de apă. Datorită faptului că pompița are forma cilindrică și este din plastic, ea nu prea permite introducerea unui jet de apă la o presiune mai mare decât presiunea admisă. Presiunea admisă este presiunea la care jetul poate produce durere în ureche. Presiunea nu trebuie să fie prea mică, dar nici prea mare. Presiunea optimală este aceea la care ai simțământul plăcut că îți șuieră un vânt în ureche. Cu toate că această pompiță nu prea permite introducerea unui jet de apă peste presiunea admisă, trebuie totuși să fii precaut și să începi cu o presiune mică. Este puțin probabil ca să reușești din prima încercare. Este nevoie de 3-6 încercări. Se poate ca cerumenul să iasă și să se acumuleze la marginea exterioară a canalului auditiv. În acest caz introdu degetul mic în ureche, ușor și fără a face vreo presiune, agață cu unghia cerumenul și trage-l ușor în afară.


Listă de interdicții



Nu utiliza bețișoare vătuite de ureche pentru a elimina excesul de cerumen din ureche. Bețișorul vătuit împinge cerumenul în interiorul canalului auditiv și extrage numai o porțiune mică de pe stratul superior al cerumenului, porțiune care se nimerește să adere la fibrele de vată. Chiar și în cazul în care bețișorul vătuit se folosește cu grijă, folosirea lui poate duce la abraziunea canalului auditiv și la perforarea timpanului. Abraziunea canalului auditiv, după udarea lui prin înot sau baie, poate duce la infectarea urechii. De asemenea vata de pe capătul bețișorului vătuit poate aluneca de pe bețișor și poate rămâne în canalul auditiv ceea ce va provoca probleme de auz.

Nu utiliza degetul pentru a elimina excesul de cerumen din ureche. Degetul va împinge cerumenul în canalul auditiv și îl poate compacta ceea ce poate duce la agravarea situației.

Nu utiliza așa-numita lumânare „terapeutică” pentru a elimina excesul de cerumen din ureche. Lumânarea „terapeutică” este conică, ceruită și goală pe dinlăuntru. Capătul cu conicitate mică este introdus în canalul auditiv extern și capătul cu conicitate mare este aprins în timp ce pacientul stă culcat pe partea urechii opuse. Teoria producătorilor spune că această lumânare ar produce sucțiune și căldură ceea ce ar duce la curățirea canalului auditiv extern. La capătul de jos al lumânării „terapeutice”, deci la capătul cu conicitate mică, se adună praf rezidual și o bucățică de ceară, izbitor de asemănătoare cu cerumenul, provenite de la topirea lumânării. Cei care folosesc astfel de lumânări cred că praful rezidual ar proveni din ureche și că bucățica de ceară ar fi cerumenul din ureche. Testele științifice arată însă că lumânarea „terapeutică” nu produce sucțiune, nu elimină cerumenul din ureche și nici nu curăță canalul auditiv. Conform acestor teste lumânarea „terapeutică” poate produce complicații precum ocluziunea canalului auditiv exterior, arsuri locale și perforarea timpanului. Producătorii de lumânări „terapeutice” susțin că ele provin din tratamentul tradițional al amerindienilor din tribul Hopi. Purtătoare de cuvânt a Consiliului Tribal Hopi a infirmat însă acest lucru.

Nu utiliza aparatură de niciun fel pentru a curăța canalul auditiv.

Nu utiliza niciun produs ceruminolitic comercial pentru a elimina cerumenul din ureche. Toate acestea au efecte adverse.

Nu utiliza perhidrol pentru a elimina cerumenul din ureche. Perhidrolul, denumit și apă oxigenată sau peroxid de hidrogen, poate cauza rănirea țesuturilor și probleme de auz.

Nu utiliza alcool sau produse ce conțin alcool pentru a curăți canalul auditiv sau pentru a elimina cerumenul din ureche. Alcoolul amorțește mecanismul de auto-curățare al urechii ceea ce conduce la înfundarea urechii.

Nu introdu în ureche nicio altă substanță, în afara uleiului de măsline și a apei sărate în contextul procedurilor descrise mai sus.

Nu introdu în ureche nici un alt instrument, precum spre exemplu agrafe de birou, agrafe de păr și nici instrumente profesionale.

Evită pe cât posibil metodele invazive de eliminare a cerumenului din ureche deoarece canalul auditiv reprezintă o zonă foarte sensibilă și ele pot periclita canalul auditiv sau pot cauza o stare de dezechilibru.


Sfaturi pentru urechi curate și sănătoase


Pentru a-ți întreține urechile curate și sănătoase nu este nevoie de prea mult efort. Singurul lucru pe care trebuie să-l faci este să îți ungi urechea din când în când, cam o dată pe săptămână, cu ulei de măsline. Introdu degetul mic în ulei de măsline și unge porțiunea urechii exterioare aflate în apropierea urechii medii. Degetul mic înmuiat în ulei de măsline îl introduci în canalul auditiv extern fără a face nicio presiune. Bea apă zilnic în cantitate suficientă, cam 1,5-2 litri de apă. Apa stimulează mecanismul de auto-curățire al urechii.

26.10.2016
Mihail Homerillum


E-Mail: M.Homerillum@Foc-în-Agora.Eu


Copyright@2016 by Foc în Agora


Termeni şi condiţii