GLANDA PINEALĂ ȘI CEA PITUITARĂ
Ochiul Magic



În multe culturi antice se regăsește informația precum că în interiorul creierului uman se află o glandă cu ajutorul căreia se fac transmisii telepatice sub formă de gânduri și imagini. Această glandă mică cât un bob de orez are forma de con de pin și este așezată în centrul geometric al encefalului, între cele două emisfere ale creierului. Are greutatea de cam 0,2 g, un diametru de cam 5-8 mm și este de culoare gri-roșiatic. Ea poartă numele de glandă pineală sau epifiză. Denumirile științifice pentru glanda pineală sunt: corpus pineale, conarium și epiphysis cerebri. Cuvântul „pineal” provine de la noțiunea latină „pinea” care înseamnă: con de pin. Glanda pineală este responsabilă cu secreția unor hormoni, printre care și secreția de pinealină și melatonină. În perioada copilăriei, această glandă este mare, însă odată cu trecerea timpului, ea se micșorează devenind aproape inactivă la maturitate. În conformitate cu mulți cercetători multidisciplinari glanda pineală este o structură neuroanatomică ce deține calități metafizice speciale.



În imaginea de mai sus vezi glanda pineală. Glanda pineală din corpul uman crește în mărime până la vârsta de 1-2 ani, rămâne stabilă până la pubertate după care scade în greutate până la sfârșitul vieții. Tehnic vorbind glanda pineală nu este parte a creierului deoarece ea nu este protejată de bariera hematoencefalică.

Bariera hematoencefalică are rolul de a împiedica pătrunderea în creier a unor germeni patogeni și a unor substanțe toxice ce se pot afla în sânge. Glanda pineală are în interiorul său un fluid. Ea este partea corpului, după rinichi, cea mai bine aprovizionată cu sânge. Deoarece glanda pineală nu este protejată de bariera hematoencefalică, fluidul din interiorul ei acumulează din ce în ce mai multe depozite de minerale, denumite corpra arenacea, acervuli sau nisip encefalic. Aceste depozite de minerale sunt alcătuite din fosfat de calciu, carbonat de calciu, fosfat de magneziu și fosfat de amoniu și au proprietăți optice și chimice asemănătoare cu tartrul dentar. Calciul și fosfatul din glanda pineală s-au dovedit a fi responsabile de îmbătrânirea persoanei.

Acumularea de calciu în țesuturi se numește calcifiere. Calcifierea glandei pineale este un fenomen tipic ce poate fi observat cu ajutorul razelor Röntgen și este asociată cu acervulii, cu boli precum Alzheimer și demență și cu îmbătrânirea. Această calcifiere apare în radiografia cu raze Röntgen sau IRM (= Imagistică prin Rezonanță magnetică) ca un os în centrul creierului. Medicii se folosesc de această structură tare și albă pentru a diagnostica tumorile de pe creier. Dacă structura apare să fie „împinsă” înspre marginea radiografiei, atunci medicul știe că o tumoare a schimbat forma creierului.



În imaginea de sus observi că în partea de sus tumoarea a schimbat forma creierului. În imaginea din rândul de sus, a treia de la stânga la dreapta, observi glada pineală ca un punct alb ce se află în mijlocul creierului. În rândul de jos observi că forma creierului este neschimbată.

În toate culturile antice găsim numeroase imagini sau sculpturi care reprezintă sau simbolizează glanda pineală. Pitagora, Plato, Iamblichus Chalcidensis, René Descartes au scris despre această glandă cu multă adorație. Glanda pineală a fost descrisă ca fiind principalul lăcaș al spiritului sau Ochiul Magic. Este evident faptul că această glandă este conectată la câmpul primordial. În arhitectură și în arta religioasă există peste tot în lume obiecte sub formă de con de pin în omagiul glandei pineale. Acesta este un fenomen uimitor care încă nu a fost explicat în mod adecvat. Iată câteva exemple în care apare glanda pineală simbolizată prin conul de pin:



. sculptură în bronz sub formă de mână utilizată în Imperiul Roman, între secolul I și II e.n., în cadrul cultului misterios al lui Sabazios. Pe lângă alte simboluri se observă un con de pin în vârful degetului mare

. sculptură a unui zeu mexican ce ține în mână conuri de pin și un brad, simboluri pentru renaștere și pentru soare

. un baston al zeului egiptean Osiris dintr-un muzeu din Torino, Italia, are doi șerpi „kundalini” ce se încolăcesc în jurul unui baston în al cărui vârf se află un con de pin



. zeul asirian înaripat Tammuz poartă în mână un con de pin ce reprezentă puterea de regenerare

. zeul roman al vinului, viței-de-vie și al beției, Bacchus, poartă în mână un baston în vârful căruia se află un con de pin ce simbolizează fertilitatea



. Papa de la Roma poartă un baston cu un con de pin(conul de pin se află chiar deasupra mâinii sale stângi) ce simbolizează viața eternă

. în centrul Pieței Sf. Petru din Roma se află cel mai mare con de pin

. multe mânere de candele, ornamente, decorații religioase și mostre arhitecturale ale Bisericii Catolice au ca elemente cheie un con de pin

Culturile antice au utilizat pietrele sacre pentru a simboliza glanda pineală. Sumerienii credeau în „muntele primitiv” care a fost prima bucată de pământ ce s-a ridicat din marea primordială după ce Pământul a fost separat de Cer. Aceasta reprezintă faptul că glanda pineală este ce-a dintâi bucată din trupul uman care este conectată la „apa” Spiritului care este tărâmul metafizic al vieții de apoi. În cultura babiloniană, același munte era simbolul pentru axis mundi(= axa cosmică), axa în jurul căreia lumea se învârtește ori este văzută ca fiind buricul Pământului. Acesta era locul de unde veneau zei și unde plecau. El era ilustrat cu un rege ce stătea pe vârful muntelui. Acest simbol era făcut dintr-o piatră care marca locul sacru și determina toate paralelele și meridianele Pământului și punctele cardinale. Egiptenii au o legendă asemănătoare în care un munte, Benben, a apărut din apa primordială Nu. Pe acest munte stătea zeul creator Atum. Unele forme de Benben arată exact ca glanda pineală. Se crede că Pyramidionul (plural: pyramidia), care este vârful unei piramide, ca și structura unei piramide ar reprezenta muntele Benben. Pe reversul Marelui Sigiliu al Statelor Unite ale Americii se află un ochi într-un triunghi ce plutește deasupra unui trunchi de piramidă.



În figura din sus vezi Marele Sigiliu al Statelor Unite ale Americii. În locul pyramidionului este situat Ochiul Magic. Relația simbolică între glanda pineală și Ochiul Magic este evidentă. Pe aversul Marelui Sigiliu al Statelor Unite ale Americii se află un vultur. În versiunile din trecut nu exista un vultur pe avers ci o pasăre Phoenix.

Egiptenii obișnuiau să deseneze sau să graveze pe piatra Benben o pasăre sfântă denumită Benu. Această pasăre sfântă apărea ca un șoim, ca un vultur sau ca o codobatură în funcție de sursa de informație pe care o consulți. În mitologia greacă pasărea Benu era o pasăre Phoenix. Pasărea Phoenix este o creatură mitică ce posedă proprietatea de autoincendiere periodică și regenerarea din propria cenușă. Ea este în mod clar asociată cu pasărea Benu ce reprezintă trezirea spirituală și transformarea. Noțiunile de Benben și Benu provin din rădăcina silabei Bn care înseamnă în limba egipteană „ascensiune” sau „înălțare”.



În Hinduism, Shiva lingam este o piatră care are forma glandei pineale ce repezintă energia infinită, primordială și creativă incorporată în zeul Shiva. Zeul Shiva este reprezentat cu Ochiul Magic deschis, cu șarpele kundalini în jurul gâtului său și cu părul stilizat sub formă de glandă pineală. În scriptura hindusă Shiva Purana este descrisă originea simbolului Shiva lingam ca fiind pilonul de foc fără început și fără sfârșit, cauza tuturor cauzelor. Zeul Shiva este ilustrat ca apărând din Lingam, din pilonul focului, înfățișând astfel superioritatea lui față de alți zei.



Într-un sit arheologic din Delphi, Grecia, s-a găsit un monument din marmură numit Omphalos ce are forma unei glande pineale. Acest monument indica centru lumii sau buricul Pământului. Legenda spune că Zeus, în intenția sa de a localiza centrul Pământului, a trimis doi vulturi de la cele două margini ale lumii. Acești vulturi au pornit simultan și au zburat cu aceeași viteză. Ei și-au încrucișat drumurile deasupra ținutului orașului Delphi. Din acest punct Zeus a aruncat o piatră din cer pentru a vedea unde cade. Piatra a căzut în Delphi. De atunci Delphi era considerat centrul lumii.



Litolatria, venerarea pietrelor, era prezentă și în Imperiul Roman unde exista o piatră asemănătoare cu piatra omphalos a grecilor antici care purta numele de baeytil. Noțiunea baeytil provinde din limba feniciană. În scrierea veche el avea forma de Beth-el și a fost poate rădăcina cuvântului Bethlehem, orașul în care s-a născut Isus. Această piatră sacră avea și ea forma de glandă pineală.

Hinduismul ne spune că glanda pineală este cel de-al treilea ochi, Ochiul Magic. Ea este numită de Budism „ochiul atotvăzător”, iar creștinii îl denumesc „ochiul singular”.

În Evanghelia după Luca, capitolul 11, versetul 34, se spune:

Luminătorul trupului este ochiul tău. Când ochiul tău este curat, atunci tot trupul tău e luminat; dar când ochiul tău e rău, atunci şi trupul tău e întunecat.

Aici este vorba despre Ochiul Magic care alungă întunericul din interiorul ființei umane și o luminează.

Cu ajutorul unor instrumente sofisticate din cadrul biologiei moleculare și celulare cercetătorii de la USC(USC = University of Southern California) și alte instituții încep să realizeze că glanda pineală este un element dintr-un sistem interdependent care ne guvernează modul de a gândi, de a simți și de a acționa. Profesorul Cheryl M. Craft de la „University of Southern California” ne spune:

În acest moment știm unde sunt procesate elementele lumii vizuale, precum culori, forme și mișcare, însă rămâne un mister nerezolvat modul în care creierul atribuie semnificații acestor informații.

Problema este să înțelegem mecanismul care dirijează sinteza și producerea de melatonină. Glanda pineală este ochiul minții.

Glanda pineală este unul dintre centrele interactive din creier care poate schimba comportamentul individual. În orice caz, ea este unica sursă majoră de circulație a melatoninei, un component hormonal esențial în comportamentul circuitului neuronal care apare pe timp de noapte.

Melatonina sincronizează glanda pineală astfel încât noi știm când să mergem noaptea la culcare și când să ne sculăm dimineața. Ea ne spune cum este percepută lumea exterioară. Prezența luminii reduce secreția de melatonină a glandei pineale, iar întunericul stimulează producerea de melatonină. Întrucât lumina zilei și întunericul nopții afectează producția de melatonină putem spune că glanda pineala este un fel de componentă internă ce are legătură cu timpul.

Glanda pineală este un ceas circadian care are impact asupra ritmul natural al trupului uman. Glanda pineală pare să conlucreze cu ochii. Utilizând tehnici biologic-moleculare, Craft a dovedit că glanda pineală și retina au în comun un anumit număr de gene.

Craft spune:

Fotoreceptorii celulelor din retina mamiferelor sunt capabile să producă melatonină ca și glanda pineală.

Dr. Richard Cox spune că:

Glanda pineală a reptilelor are forma și țesuturile asemănătoare ochiul.

Dr. David C. Klein, de la „National Institute of Child Health and Human Development” din Maryland, SUA, spune că mai multe specii de animale pot detecta lumina cu glanda pineală(glanda pineală este al III-lea ochi). El ne mai spune că celulele fotoreceptoare ale retinei se aseamănă foarte mult cu celulele glandei pineale.

Este foarte interesant faptul că glanda pineală a reptilelor are aceeași formă și țesuturi asemănătoare cu ochiul, dacă luăm în considerație că oamenii antici spuneau că glanda pineală este cel de-al treilea ochi în corpul uman. În ultimul timp cercetătorii au găsit indicii din ce în ce mai evidente pentru faptul că glanda pineală și retina au multe lucruri în comun. Glanda pineală a mamiferelor este considerată a fi în mod indirect fotosenzitivă. În această glandă se regăsesc proteine care sunt implicate în fototransducție(fototransducție = senzitivitate la lumină) în retină. Prezența acestor proteine în glanda pineală face ca posibilitatea apariției de fenomene fotice, ca spre exemplu sclipiri luminoase, în glanda pineală a mamiferelor să crească. Se pare că pinealocitele și fotoreceptorii din retină posedă aceleași caracteristici. În glanda pineală își fac apariția anumite cantități de fotoni printr-un mecanism încă necunoscut, așa cum a sugerat René Descartes în lucrările sale. Glanda pineală pare să fie configurată la fel ca și retina ochiului, care preia semnalele luminoase și le transmite spre creier, pentru transducția semnalelor.

De ce este corpul uman dotat cu un al treilea ochi, care are aceleași țesuturi și același mecanism senzitiv la lumină ca și retina, dacă înlăuntrul nostru nu există nimic de văzut?

Ce vedem noi de fapt atunci când visăm, atunci când avem experiențe extracorporale și atunci când ne vin în minte imagini?

De ce erau oare culturile antice din toată lumea atât de obsedate de glanda pineală susținând că ea este centrul psihic al viziunii?

Într-un studiu din anul 2002 publicat în jurnalul „Bioelectromagnetics” , S.S. Baconnier a găsit acest răspuns. El și asociații săi au făcut disecții pe 20 de glande pineale diferite de origine umană și au găsit acolo 100 până la 300 de microcristale pe milimetru cub ce pluteau în interior. Ele erau alcătuite în mod preponderent dintr-un mineral numit calcit.

Un astfel de cristal avea o lungime de 20 micromilimetri, o formă de hexagon și este foarte asemănător cu cristalul, numit otolit sau otoconium, ce se regăsește în urechea internă. Aceste cristale din urechea internă sunt piezoelectrice ceea ce înseamnă că ele se extind sau se contractă în prezența unui câmp electromagnetic. Cristalele piezoelectrice sunt folosite în stațiile radio. Undele electromagnetice, care sunt peste tot în jurul nostru, produc expandarea și contractarea continuă a acestor cristale. Aceste mișcări ale cristalelor pot fi amplificate și transformate în sunet. Microfoanele au cristale piezoelectrice ce culeg vibrațiile și le transformă în curent electric. Unele cristale piezoelectrice emit diferite cantități de lumină în culori diverse, procese denumite piezoluminiscență și piezocromism.

Glanda pineală este un organ spiritual care este destinat a fi legătura prin care ființa umană se poate conecta la Divinitate. În timpul meditației ramura susținătoare a glandei pineale începe să vibreze producând astfel o pulsație în creier. Această pulsație duce la deschiderea Ochiului Magic care arată ca o lumină interioară rotundă. După meditații profunde apare în interiorul ființei umane, chiar în dreptul frunții, o lumină. Trebuie menționat că întunericul și lumina din exteriorul nostru sunt de natură fizică. Întunericul și lumina din interiorul nostru sunt de natură astrală. În cazul în care un om, ce nu a meditat niciodată, închide ochii, el va spune că nu vede nimic. Aceasta nu este adevărat. Când închide ochii el vede întunericul astral. Spiritul său este întunecat de neştiinţă. Cel care meditează şi al cărui ochi magic este vizibil, va remarca în interiorul lor lumină şi nu întuneric.

Descoperirile științifice recente în domeniul glandei pineale conțin indicii puternice ce susțin că această glandă ar fi fotosenzitivă sau ar putea chiar produce lumină. Desigur că acest lucru este adevărat deoarece în timpul meditației se produce lumină. Această lumină este diferită de lumina fizică din exteriorul nostru. Ea este de natură astrală. Aceleași descoperiri științifice mai spun că glanda pineală pare să aibă o legătură cu retina. Din experiențele mele de meditație știu că atunci când meditez concentrându-mă asupra unei flăcări de lumânare ochiul magic apare mai repede decât atunci când meditez fără lumânare. Este posibil ca lumina lumânării, sau orice altă lumină exterioară, să acționeze inclusiv asupra fotoreceptorilor din glanda pineală provocând astfel deschiderea ochiului magic. Este foarte interesantă informația conform căreia glanda pineală ar emite lumină în diferite culori, proces denumit piezocromism, deoarece în anumite momente de meditație lumina gălbuie care apare în interior se transformă în lumini de culori diferite.

Oamenii spirituali spun că glanda pituitară face și ea parte din sistemul glandular care activează Ochiul Magic. Este numai o problemă de timp până când știința academică va confirma și acest adevăr spiritual. Multe adevăruri spirituale, cu toate că ele au fost uimitoare și incredibile la vremea lor, au fost în cele din urmă confirmate de știința academică. De aceea putem spune pe drept cuvânt că Știința Spirituală este Regina Tuturor Științelor.

08.12.2016
Mihail Homerillum


E-Mail: M.Homerillum@Foc-în-Agora.Eu


Copyright@2016 by Foc în Agora


Termeni şi condiţii